Cotroceni, episodul I: origini și evoluție

Dacă e să vorbim de București și locuri care ”au văzut” cele mai importante evenimente din viața orașului și a patriei, Palatul Cotroceni este lider indiscutabil în ceea ce privește momentele cruciale ale istoriei cărora le-a servit drept loc de întâlniri de taină.

De altfel, însuși numele clădirii, ”Cotroceni” pare să vină de la arhaismul ”a cotroci”, al cărui sens secundar este ”a adăposti, a servi drept ascunziș”. În timpul ”marelui război” și al marii uniri, de pildă, Cotroceniul a servit drept loc de desfășurare a două întâlniri cruciale pentru istoria României și, implicit, pentru fiecare dintre noi. Mai întâi, la 27 august 1916, acolo a avut loc Consiliul de Coroană în care regele Ferdinand și ceilalți membri au hotărât ieșirea dintr-o lungă neutralitate și intrarea în război alături de Puterile Aliate. După doi ani de confruntări grele, România recâștigă Basarabia (27 martie), Bucovina (28 noiembrie) și Transilvania (1 decembrie). Ulterior, reveniți la Cotroceni după surghiunul forțat de la Iași din timpul războiului, pe 1 decembrie, liderii României Mari au organizat o nouă întrevedere, care a avut loc în ”marea sală de bal” și la care au fost invitate peste o sută de persoane, oficialități române și străine, care au sărbătorit, vorba ceea, reîntregirea ”României dodoloațe”. Petrecerea a durat vreo trei zile.

În ceea ce privește istoria sa, Cotroceni inițial nu a fost palat, ci o moșie construită de Șerban Cantacuzino între 1678 și 1688, compusă dintr-o biserică principală și mai multe case și chilii dedicate călugărilor. A devenit ”palat” abia în 1888, când, după 20 de ani de întâlniri plăcute cu diverși lideri străini și înalți oficiali români la Cotroceni, Carol I decide construirea ”palatului” propriu-zis, pe locul caselor și chiliilor, care au fost demolate. Grav afectat de cutremurul din 1977, Palatul Cotroceni mai trece printr-o reabilitare importantă în 1984, când, din păcate, Nicolae Ceaușescu ordonă demolarea bisericii de pe moșie.

Cine are CIFRUL de la seiful lui Silviu Prigoană. Averea fabuloasă pusă în...

Locul de basm din România care te duce cu gândul la marile temple...

(va urma)

Material realizat în cadrul „București Centenar”- 

Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București 

prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic